Motive pentru o viata activa
Inceputul de an inseamna si momentul in care, dupa ce am facut un bilant al anului care a trecut, cu bune si cu rele, facem noi promisiuni si ne stabilim noi obiective pentru ca anul care ne sta in fata sa fie cu adevarat un an mai bun. Un bilant, mdiferent de domeniul in care se aplica, este intotdeauna util. El ofera obiectivitate realitatii prezente si creeaza punctul de plecare de unde se pot face niste schimbari in bine. Sanatatea este poate cel mai important domeniu in care putem stabili un plan pentru a o inbunatatii .
Pentru o viata mai sanatoasa
Stiati ca, dupa tutun, alimentatia ncorecta si inactivitatea fizica, uate impreuna, sunt factorii cei ai nocivi la nivel mondial in ceea ce priveste cauzele de mortalitate Daca alimentatia nesanatoasa este direct legata de aparitia bolilor cardiovasculare, a diabetului, obezitatii etc, lipsa exercitiului fizic nu numai ca participa la producerea acestori boli, dar creste mai ales impactul negativ al acestora asupra vietii de zi cu zi. Medicina secolului XXI a reusit cu succes sa creasca speranta de viata. Din pacate insa, uneori beneficiul nu este foarte mare, pentru ca longevitatea inseamna si mai multi ani de suferinta, invaHditate si timp petrecut la spital. Este ceva de fàcut totusi
Factori de risc si factori protectori pentru infarctul miocardic
Un studiul , care a luat in calcul 15.000 de pacienti cu infarct miocardic din 52 de tari de pe 5 continente, arata lucruri interesante legate de descoperirea atat a factorilor de risc, cat si a celor protectori pentru aparitia infarctului. Concluziile sunt semnificative pentru regiunea Europei. In aceastà zona a lumii, in topul factorilor de rise pentru mfarctul miocardic se afla obezitatea abdominalà (63%), urmatà de dislipidemie (44,6%), stres psihosocial (38,9%), tabagism (29,3%), hipertensiune arteriala (21,9%) si diabet zaharat (15%). Dintre factorii protectori, in clasament conduce, de departe, activitatea fizica (38,4%). Alimentaria de tip mediteraneean pare sa fie, de asemenea, benefica, scazand riscul de infarct cu 12,4%.
Obezitate, o alimentatia si sedentarismul ; exista vreo legatura?
Doua studii foarte interesante din 1995 si 2004, publicate inBntish Medicai Journal si respectiv in Journal of Applied Physiology, fac analiza evoiutiei obezitatii la nivelul populatiei in relatie cu schimbarea obiceiurilor alimentare si a celor legate de activitatea fizica in secolul XX. Astfel, obezitatea cunoaste o prima crestere semnificativa ìntre anii 1950 si 1960, urmata de o perioada de crestere mai usoara intre anii 1960 si 1980, pentru ca, dupa aceasta perioada, in numai 10 ani, incidenta obezitatii practic sa se dubleze. In ceea ce priveste obiceiurile alimentare, consumul de grasimi si alimente concentrate din punct de vedere energetic a cunoscut o crestere importanti ìntre anii 1950 si 1970, pentru ca apoi si se diminueze, ajungand in 1990 la nivelul anului 1950. Paradoxal, incidenta obezitàtii a crescut in ciuda scaderii caloriilor consumate. Pentru a gasi o explicatie, trebuie sa vedem ce s-a intamplat cu activitatea fizica. Incepand cu 1965, se observà o crestere a numarului de automobile si a numàrului orelor petrecute in fata televizorului, pentru ca, incepànd cu 1980, aceste cresteri sa se accentueze, in special in ce priveste numarul orelor petrecute in fata televizorului, care aproape s-a dublat fata de 1965. Conform acestui studiu, se pare ca obezitatea este in mod deosebit legata de sedentarism.
Stiati ca, dupa tutun, alimentatia incorecta si inactivitatea fizica, luate impreuna, sunt factorii cei mai nocivi la nivel mondial Tn ceea ce privete cauzele de mortalitate? Daca alimentatia nesanatoasa este direct legata de aparitla bolilor cardiovasculare, a diabetului, obezitatii etc, lipsa exerciffului fìzic nu numai ca participa la producerea acestori boli, dar crete mai ales impactul negativ al acestora asupra vietii de zi cu zi.
O viata activa contra obezitatii si diabetuiui
Sunt multe studiile care
arata ricurile pe care le prezinta o viata sedentara si beneficiile unei vieti
active. Unul dintre ele a fost facut pe cateva zeci de mii de femei , fara
probleme cardiovasculare sau diabet, urmarite timp de 6 ani. Concluziile sunt
pe cat de ingrijoratoare, pe atat de datatoare de sperant. La sfarsitul celor 6
ani, obezitatea a aparut la 75% dintre femei, iar diabetul, la 2,2%. De
asemenea, pentru fiecare crestere cu 2 ore/zi a numarului de ore
petrecute in fata televizorului s-a observat o crestere a nscului de obezitate
cu 23%, iar al celui de aparitie a diabetului cu 14%. In acelasi timp, fiecare
crestere cu 2 ore/zi a numarului orelor de stat in picioare si mers in
interiorul apartamentului a diminuat cu 9% riscui de obezitate si cu 12% riscul
de diabet. Cel mai mult au beneficiat femeile care au avut o viata activa, care
si-au luat timp de a merge pe jos in pas vioi cel putin 30 de minute/zi si au
privit la televizor mai putin de 10 ore/ saptamana. Aceste modificari au redus
cu 43% aparitia de noi cazuri de diabet si obezitate.
Mersul si persoanele in varsta
Studiul Honolulu Heart Program, fàcut pe 2.678 de persoane cu varste cuprinse intre 71 si 91 de ani, aflate in conditie fizica buna, a urmarit timp de 2-4 ani relatia dintre distanta parcursa zilmc si numarul de evenimente coronariene in perioada amintita. Astfel, in randul celor 805 varstnici care au mers mai putin de 400 m/zi au fost 41 de evenimente coronariene, in randul celor 1.067 care au mers intre 400 m si 2,4 km au fost 48 de evenimente, iar cele 806 persoane varstnice care au mers peste 2,4 km pe zi au avut numai 20 de evenimente coronariene. Se pare deci ca aceasta distanta este limita de la care pot aparea beneficii. Activitatea fizica este esentiala pentru conservarea sanitarii si a autonomiei pana la varste inaintate.
Obiective pentru noul an
Din nou suntem la ìnceput de drum. Viteza cu care vom merge nu este atat de importanta, ci mai degrabà
distanta parcursa, precum si frumusetea traseului. Pentru sanatatea
dumneavoastrà, as vrea si va provoc si vi stabiliti càteva obiective simple
pentru o viatà mai activa.
- Incercati sa aveti macar de trei ori pe saptamana cel putin ( 30 de minute de mers grabit, bicicjeta, alergare sau ìnot.
- Faceti càt mai multe drumetii si plimbàri ìn aer liber ìntr-un cadru natural pitoresc.
- Reduceti la mai putin de 10 numarul orelor petrecute saptamanal ìn fata televizorului.
Daca a trecut o saptamana fara miscare, nu vi descurajati! Nu uitati
ca cel mai important este nu de cate ori cadem, ci de càte ori ne ridicam si o
luam de la capat .
