Produsului Intern Brut (PIB) din ultimii zece ani a fost generată de aportul străinilor, care astfel a amânat cu cinci ani intrarea în deficit a sistemului spaniol al pensiilor.
Aşadar, contrar opiniei generale a populaţiei spaniole, s-a dovedit că:
• imigranţii acoperă doar o mică parte din serviciile şi prestaţiile sociale la care ar avea, de fapt, dreptul;
• din totalul de 5,7 milioane de străini rezidenţi în Spania (reprezentând 12,17% din populaţie), doar o treime trăiesc în sărăcie, comparativ cu 18% din spanioli;
• doar 6% din ajutoarele şi prestaţiile sociale oferite de statul spaniol ajung la imigranţi;
• mai puţin de 1% din cei care primesc pensii de la stat sunt de altă naţionalitate decât spaniolă;
• numărul imigranţilor care apelează la medicii specialişti este cu 16,5% mai mic faţă de cel al ibericilor.
În studiul fundaţiei “La Caixa” s-a precizat şi faptul că valul migrator a contribuit şi la integrarea femeilor spaniole pe piaţa muncii, datorită substituirii activităţilor casnice cu servicii la domiciliu realizate de femeile imigrante.
Totodată, imigranţii au activat piaţa muncii care a devenit, datorită lor, mult mai flexibilă şi mai tânără, din punct de vedere al vârstei şi pregătirii angajaţilor.
